Mașinile electrice sunt adesea considerate o inovație modernă, dar au o istorie lungă și fascinantă, care se întinde înapoi până în primele zile ale industriei automobilelor. În acest articol, vom explora originile și evoluția vehiculelor electrice, de la primele prototipuri până la modelele produse în zilele noastre.
Primele vehicule electrice.
Idea de a folosi electricitatea pentru a propulsa un vehicul precede inventarea motorului cu ardere internă. De fapt, unele dintre primele experimente cu motoare electrice au fost făcute cu modele, la scară mică, de mașini, trenuri și trăsuri.
Unul dintre primele modele de mașină electrică a fost creat de preotul și fizicianul maghiar Ányos Jedlik în 1828. El a inventat un tip timpuriu de motor electric și l-a folosit pentru a propulsa o mașină de jucărie pe o pistă.
În 1834, fierarul din Vermont, Thomas Davenport, a construit un dispozitiv similar care funcționa pe o pistă electrică circulară.
În 1835, profesorul olandez Sibrandus Stratingh și asistentul său, Christopher Becker, au construit o trăsură electrică mică, alimentată de celule electrice ne-reîncărcabile. În jurul aceleiași perioade, inventatorul scoțian Robert Anderson a dezvoltat și el o trăsură electrică.
Primul vehicul electric la scară reală a fost construit de chimistul scoțian Robert Davidson în 1837. El a construit o locomotivă electrică care funcționa pe baza de celule galvanice și putea transporta până la șase pasageri. Ulterior, el a construit o locomotivă mai mare, numită Galvani, pe care a expus-o la Expoziția Societății Regale Scoțiene de Arte în 1841.
Ascensiunea și căderea mașinilor electrice.
Dezvoltarea vehiculelor electrice s-a accelerat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, pe măsură ce progresele în tehnologia bateriilor, motoarelor electrice și distribuției de energie electrică le-au făcut mai practice și mai eficiente.
În 1884, inventatorul englez Thomas Parker a construit prima mașină electrică de serie, folosind baterii reîncărcabile de capacitate ridicată, special concepute de el. De asemenea, el a electrificat metroul din Londra și alte tramvaie din Anglia și Țara Galilor.
În 1888, inginerul german Andreas Flocken a construit prima mașină electrică „reală”, adică o mașină care semăna mai mult cu o mașină „modernă” decât cu o căruță trasă de cai. El a numit-o Flocken Elektrowagen și avea o viteză maximă de aproximativ 15 km/h.
În 1891, inventatorul american William Morrison a creat prima mașină electrică de succes din Statele Unite, care putea transporta până la 12 persoane și avea o autonomie de aproximativ 80 km. Ulterior, el și-a îmbunătățit designul și l-a vândut mai multor companii.
La începutul secolului, mașinile electrice erau foarte populare în zonele urbane, în special printre femei, care apreciau liniștea, curățenia, ușurința de utilizare și lipsa emisiilor.
Mașinile electrice dețineau, de asemenea, multe recorduri de viteză și distanță în acea perioadă, cum ar fi La Jamais Contente a lui Camille Jenatzy, care a atins 105 km/h în 1899.
Recordul de viteză a fost stabilit pe 29 aprilie sau 1 mai 1899 la Achères, lângă Paris, Franța. Vehiculul avea două motoare electrice Postel-Vinay de 25 kW, tracțiune spate, o putere de 68 CP, și era echipat cu anvelope Michelin.
Mașinile electrice reprezentau aproximativ o treime din toate vehiculele de pe șosele din SUA până în anul 1900.
Pe piața globală existau mulți producători și modele din care puteai alege. Unele dintre cele mai remarcabile sunt:
Detroit Electric: Producția a fost realizată de Anderson Electric Car Company între 1907 și 1939, fiind unul dintre cele mai de succes vehicule electrice din acea perioadă, cu peste 13.000 de unități vândute. Avea o viteză maximă de aproximativ 32 km/h și o autonomie de aproximativ 130 km.
Baker Electric: Producția a fost realizată de Baker Motor Vehicle Company între 1899 și 1916, fiind cunoscută pentru calitatea și caracteristicile sale de lux. Avea o viteză maximă de aproximativ 23 km/h și o autonomie de aproximativ 80 km.
Columbia Electric: Producția a fost realizată de Electric Vehicle Company între 1897 și 1912, fiind unul dintre cei mai mari producători de mașini electrice din SUA, cu peste 30 de modele disponibile. Avea o viteză maximă de aproximativ 24 km/h și o autonomie de aproximativ 65 km.
Lohner-Porsche Mixte Hybrid: Dezvoltat de inginerul austriac Ferdinand Porsche în 1899, a fost unul dintre primele automobile electrice hibride construite vreodată. Avea două motoare electrice, alimentate de un pachet de baterii și un generator de benzină, care încărcau bateriile în timpul deplasării. Avea o viteză maximă de aproximativ 56 km/h și o autonomie de aproximativ 80 km.
Bersey Electric: Produs în Regatul Unit de către compania London Electro-Carriage din 1897 până în 1899, a fost utilizat ca taxi în Londra și Paris. Avea o viteză maximă de aproximativ 16 km/h și o autonomie de aproximativ 50 km.
Jeantaud: Produs de compania franceză Jeantaud din 1894 până în 1906, a fost unul dintre cele mai populare automobile electrice din Europa la acea vreme, cu peste 3.000 de unități vândute. Avea o viteză maximă de aproximativ 34 km/h și o autonomie de aproximativ 80 km.
Cu toate acestea, popularitatea mașinilor electrice a început să scadă la începutul secolului al XX-lea din cauza mai multor factori.
Unul a fost dezvoltarea motorului cu ardere internă, care a devenit din ce în ce mai puternic, mai eficient și mai ieftin de produs.
Alt factor a fost disponibilitatea benzinei, care era mai ușor accesibilă și larg distribuită datorită descoperirii de noi câmpuri petroliere și construcției de conducte și stații de benzină.
În plus, mașinile electrice s-au confruntat cu mai multe provocări tehnice care au limitat performanța și conveniența lor. Bateriile erau grele, scumpe și aveau o autonomie limitată, ceea ce făcea călătoriile pe distanțe lungi dificile sau imposibile. Stațiile de încărcare erau rare iar încărcarea completă a unei baterii putea dura ore sau chiar zile. Motoarele electrice erau, de asemenea, mai puțin puternice decât motoarele pe benzină și nu puteau egala accelerarea sau viteza acestora.
În consecință, mașinile electrice au devenit o piață de nișă pentru utilizări specializate, cum ar fi camioanele de livrare, taxiurile și cărucioarele de golf. Ele au devenit, de asemenea, asociate cu tehnologia învechită sau depășită și au fost adesea considerate inferioare sau impractice în comparație cu mașinile pe benzină.
Renașterea Mașinilor Electrice.
Situația a început să se schimbe pentru mașinile electrice la sfârșitul secolului al XX-lea, pe măsură ce îngrijorările privind poluarea aerului, schimbările climatice și securitatea energetică au determinat un interes reînnoit pentru combustibilii alternativi și transportul durabil. Guvernele și companiile din întreaga lume au început să investească în cercetare și dezvoltare de mașini electrice și să ofere stimulente și subvenții pentru achiziționarea și utilizarea acestora.
Unul dintre pionierii mașinilor electrice moderne a fost General Motors EV1, care a fost produs din 1996 până în 1999 și a fost disponibil pentru închiriere în California și Arizona. Era un autovehicul elegant și eficient cu două locuri, care ofera o autonomie de până la 160 km cu o singură încărcare și avea o viteză maximă de aproximativ 130 km/h. Cu toate acestea, EV1 a fost un vehicul controversat, anulat în cele din urmă de GM și rechemat de la clienți, care au protestat împotriva întreruperii închirierii sale.
Un alt automobil electric timpuriu a fost Toyota RAV4 EV, produs între 1997 și 2003 și utilizând o baterie nichel-metal hidrid. Avea o autonomie de aproximativ 120 km și o viteză maximă de aproximativ 130 km/h. Era disponibil pentru închiriere în California.
În anii 2000, au apărut mai multe companii noi de mașini electrice, cum ar fi Tesla, Fisker și Think, care au urmărit să revoluționeze industria cu design-uri inovatoare, tehnologii avansate și modele de performanță ridicată.
Tesla, fondată în 2003 de Elon Musk, a devenit cea mai de succes și influentă dintre acestea, cu o gamă de modele care combinau stilul, viteza și sustenabilitatea.
Tesla Roadster, lansat în 2008, a fost prima mașină electrică care a folosit baterii de litiu-ion, care aveau o densitate mai mare de energie și o durată de viață mai lungă decât tipurile anterioare. Avea o autonomie de aproximativ 400 km și o viteză maximă de aproximativ 210 km/h, și putea accelera de la 0 la 100 km/h în mai puțin de 4 secunde.
Roadster a fost urmat de sedanul Model S în 2012, care a fost lăudat pentru dotările de lux, sistemele de siguranță și autonomia de până la 600 km. SUV-ul Model X, lansat în 2015, a introdus mai multe caracteristici inovatoare, cum ar fi ușile falcon-wing și parbriz panoramic. Modelul 3, lansat în 2017, a fost primul model de masă Tesla, cu un preț de pornire de 35.000 de dolari și o autonomie de până la 350 km.
Alți mari producători auto au intrat de asemenea pe piața mașinilor electrice în anii 2010, cum ar fi Nissan cu Leaf, Chevrolet cu Bolt și BMW cu i3.
Aceste modele au oferit o varietate de stiluri, dimensiuni și caracteristici și au contribuit la extinderea gamei și atractivității mașinilor electrice pentru mai mulți clienți.
În 2023, mașinile electrice reprezintă aproximativ 5% din vânzările globale de vehicule, cu țări precum Norvegia, Islanda și Suedia conducând în ceea ce privește adoptarea vehiculelor electrice.
Creșterea cererii pentru mașinile electrice a dus la intrarea multor noi jucători pe piață, precum și la investiții semnificative ale producătorilor auto consacrați în dezvoltarea vehiculelor electrice.
Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă industria mașinilor electrice este infrastructura necesară pentru a susține adoptarea pe scară largă. Aceasta include necesitatea unui număr mai mare de stații de încărcare, precum și dezvoltarea unor tehnologii noi de baterii care pot oferi autonomie mai mare și timpi de încărcare mai rapizi.
În ciuda acestor provocări, viitorul mașinilor electrice pare promițător. Guvernele din întreaga lume își propun să elimine treptat vehiculele cu motoare pe benzină în următorii ani, iar conștientizarea creșterii emisiilor de carbon îi determină pe mai mulți consumatori să ia în considerare mașinile electrice ca opțiune viabilă. Pe măsură ce tehnologia continuă să se îmbunătățească și costul de producție să scadă, este probabil ca mașinile electrice să devină chiar mai populare în următorii ani.
Via Wikipedia
Sursa foto (click pe poze)
Pingback: Călătorind în Trecut: O Zi cu un Automobil Electric din 1901 - Masini Verzi
Pingback: GMC Hummer EV se transformă într-un vehicul militar electric - EMCV - Masini Verzi